Botosani, Botosani
Botoșani, judetul Botosani, Romania.
Detalii Botosani, judetul Botosani, Romania. Detalii despre localitatea Botosani strazii, coduri postale, vremea, istoric, obiective, cazare, poze etc.Harta BotosaniVremea BotosaniMersul trenurilor Botosani
Firme BotosaniStrazi BotosaniCoduri postale Botosani
Coordonate: 0° 0′ 0″, 0° 0′ 0″
Populatia
Suprafata
Altitudine
Poze imagini Botosani
Distante rutiere Botosani
Obiective turistice BotosaniPuncte utile BotosaniMagazine BotosaniBenzinarii BotosaniCazare BotosaniAuto BotosaniFarmacii BotosaniTaxi BotosaniScoli BotosaniPrimaria BotosaniPizzerii BotosaniGradinite BotosaniLibrarii BotosaniBrutarii BotosaniCofetarii BotosaniBanci BotosaniPolitia BotosaniBibliotecii BotosaniBiserici BotosaniMagazine BotosaniSpalatorii BotosaniConstructii BotosaniInstalatii BotosaniHoteluri BotosaniPensiuni BotosaniRestaurante BotosaniPosta Romana BotosaniFirme paza BotosaniFirme curatenie BotosaniFirme curatenie BotosaniFirme transport BotosaniOutlet BotosaniFirme Mobila BotosaniFirme it BotosaniAmbulanta BotosaniPompieri BotosaniLaborator analize BotosaniPetrom BotosaniTopograf BotosaniStomatologie BotosaniGinecologie BotosaniManastiri BotosaniVeterinar BotosaniAvocat BotosaniParcul cu lacMuzeul Judetean (Sectia de etnografie)Muzeul Judetean (Sectia de Istorie si Arheologie)Galeriile de arta Stefan LuchianBiserica Sfantul GheorgheBiserica Sfantul IlieBiserica LipoveneascaBiserica UspeniaBiserica Sfantul Nicolae-PopautiAlte detalii in curand
Istoric
Dezvoltarea orașului a fost influențată de amplasarea acestuia la zona de contact între Podișul Sucevei și Câmpia Jijiei, fapt ce a dus atât la dezvoltarea comerțuilui cu produse agricole cât și a celuia cu animale. De asemenea situat într-un punct favorabil de legătură între principalele drumuri comerciale ale Principatul Moldovei|Principatului Moldovei, Botoșaniului a devenit un important centru de comerț ce a crescut până către a doua jumătate a secolului XIX.Eugenia Greceanu, p.29. Pe teritoriul Botoșaniului în locul denumit „La Siliște” (situat la circa 2 km nord de oraș) se găsesc, în afară de dovezi privind continuitatea de locuire pentru intervalul secolelor XIII-XVIII, și urmele unei culturi Protodridu, care arată asimilarea culturii materiale a slavilor de către localnici, în perioada secolelor IX-X.N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmbovița și Em. Zaharia,p. 121, 148, 155, 156, 231. Deasemenea în zona fostei bariere Agafton s-a descoperit o așezare în care s-au găsit fragmente de ceramică din secolele III-IV și din perioada secolele XI-XIII aparținând feudalismului timpuriu;N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmbovița și Em. Zaharia, p. 230., iar în zona Mănăstirea Popăuți|Mănăstirii Popăuți s-au găsit dovezi arheologice ce demonstrează continuitatea locuirii în zonă între secolele XIII-XVIII.N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmbovița și Em. Zaharia, p. 142, 147, 148, 150, 155 și 229-230. Pe baza acestor observațiile arheologice efectuate până în prezent se apreciază că târgul-oraș datează din veacul al XIV-lea, fiind precedat de o așezare de veac XIII.Eugenia Greceanu p.30 Prima atestare documentară a târgului Botoșanilor este realizată de pisania Bisericii Sfânta Maria, Botoșani|bisericii armene din centrul târgului, aceasta datând din 1350. Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy, 1849, p. 53; Constantin C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetăți moldovene, pp. 90, 195-196. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Botoșani, la Drăgușeni, Mitoc, Rădăuți-Prut, Ștefănești, Vorniceni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică și pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt niverașului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.l artistic. Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botoșanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerț înfloritor. Se pare că, începând cu secolul XV, dezvoltarea pe care o cunoaște comerțul aduce orașului venituri însemnate, iar prima pecete a o Marii voievozi ai Țării Moldovei, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, înscriu numeroase prezențe la Botoșani, în județ păstrându-se și azi ctitoriile domnești: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) și Biserica Sf. Nicolae Popăuți (1496) ale lui Ștefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soția voievodului Petru Rareș: bisericile Biserica Sf. Gheorghe din Botoșani|Sf. Gheorghe din Botoșani (1551) și Biserica Uspenia din Botoșani|Uspenia (1552). Fișier:Antoniu - La ville de Botochani.jpg|thumb|270px|Botoşaniul 1900-vedere din Liceul Laurian către centrul oraşului La sfârșitul secolul al XVI-lea|secolului XVI cârmuirea orașului revenea unui vornic numit din partea Doamnei, care avea sarcina să strângă veniturile ei, să judece pricinile, să pazească liniștea si să scrie răvașe in numele târgului. Pe lângă vornic funcționa un consiliu orășenesc, format dintr-un șoltuz si 12 pârgari aleși de comunitate. [http://paco.botosani.ro/articol/15/Istoria+Botosaniului.html http://paco.botosani.ro/articol/15/Istoria+Botosaniului.html Istoria Botoșaniului] botosani.ro O administrație bine pusă la punct, va funcționa în Botoșani după 1820, când orașul nu va mai fi apanaj al Doamnelor. Botoșaniul e un oraș care păstrează o structură subterană de târg, cu pivnițe boltite suprapuse. Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind și locul de refugiu al populației în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcașuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum și zona de târg a orașului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric.Localitati cu nume asemanator:
Botosani, BotosaniBotosanita Mare, SuceavaBotosanita Mica, Suceava